AZOTOHELP – Tehnologii inovative în fertilizare

Tehnologii inovative în fertilizare – fertilizanți biologici pe bază de culturi bacteriene

Utilizarea noilor tehnologii de fertilizare va aduce cu sine o serie de beneficii atât pentru sol, cât și, implicit, pentru plante. Utilizarea unor fertilizatori inovativi pentu agricultura românească (produse de fertilizare pe bază de culturi bacteriene), cât și a unor combinații de culturi bacteriene au rolul de a crește și dezvolta masa vegetală a plantelor și, implicit, susținerea creșterii și dezvoltării armonioase astfel încât să se obține un randament maximizat al producției agricole pe o anumită suprafață.

Plantele obțin azotul, ca element cheie în structura nutrițională a culturilor, din aer și sol. În acest scop astăzi vă propunem biopreparatul AZOTOHELP, o adevărată fabrică de AZOT (cum ne place să-i mai spunem). Asta pentru că această bacterie – Azotobacter chroococcum – produce între 40 și 60 kg de azot s.a. pe hectar. Altfel spus, AZOTOHELP furnizează între 116 și 174 kg de azotat de amoniu pe hectar.

Cu AZOTOHELP economisești îngrășăminte, dar și mărești producția!

Substanță activă:  Azotobacter chroococcum 1×109 CFU / ml

Beneficii:

  • Fixarea azotului, aport mai bun de azot.
  • Accelerează fluxul de fosfor, calciu, fier, oligoelemente.
  • Producerea de fitohormoni (auxine, gibereline, cytokinine).
  • Crește volumul de absorbție a sistemului radicular.
  • Îmbunătățește germinarea semințelor.
  • Creează o microfloră, fiind un competitor pentru microorganismele patogene dăunătoare.
  • Întărește imunitatea plantei și crește rezistența acestora la agenți patogeni.
  • Crește rezistența plantelor la factorii de stres.
  • Fixarea azotului – cu 40-60 kg s.a. pe hectar
  • Se reduce cu  cel puțin 30% utilizarea îngrășămintelor cu azot, menținând în același timp aceleași producțiile.

În comparație cu îngrășămintele chimice, producția loturilor fertilizate cu AZOTOHELP a fost mai mari decât ale celor fertilizate chimic.

Astfel, la grâu s-a obținut un spor cuprins între 170 și 880 kg/ha, la soia s-a obținut un spor de 230 kg/ha, la rapiță s-a obținut un spor de 290 kg/ha, la porumb s-a obținut un spor de 1540 kg/ha, la floarea soarelui s-a obținut un spor de 640 kg/ha, la cartofi s-a obținut un spor de 4.9 T/ha, la castraveți s-a obținut un spor de 5.0 T/ha, iar la căpșuni s-a obținut un spor de 3.2 T/ha.

În fișă produsului sunt prezentate rezultatele tehnice obținute.

Azotohelp Prezentare

Recomandare de utilizare: Se aplică pe sol sau foliar.

CULTURA Tratament Sămânță Fertirigare Foliar
Porumb 0.5 – 1.0 L 0.3 – 0.7 L 0.2 – 0.5 L
Oleaginoase 0.8 – 1.5 L 0.2 – 0.5 L 0.2 – 0.5 L
Cereale 0.3 – 0.5 L 0.3 – 0.5 L 0.2 – 0.5 L
Cartofi 0.1 – 0.3 L 0.5 – 1.5 L 0.3 – 0.8 L
Legume 0.2 – 0.8 L 0.3 – 0.5 L 0.2 – 0.5 L
Căpșuni 0.5 – 1.0 L 0.2 – 0.5 L
Read More

Fertilizarea după ureche și creșterea vânzărilor de ingrășăminte

image

Doar aproximativ 11% din suprafața globală a terenului este teren arabil de clasa I-III, care trebuie să susțină o creștere estimată cu 50% a producției agricole pentru a hrăni aproximativ 9,5 miliarde de oameni în 2050.

Efectele degradării terenurilor asupra productivității agricole includ procese fizice (cruste, compactare, eroziune, deșertificare), chimice (acidificare, levigare, salinizare, epuizare a fertilității) și biologice (oxidare / pierdere a carbonului, biodiversitate microbiană). Alte efecte sunt legate de eutrofizarea apelor de suprafață, contaminarea apei subterane și emisiile de gaze (CO2, CH4, N2O, NOx) în atmosferă.

Multe dintre aceleași proprietăți biologice, chimice și fizice ale solului afectate de procesele de degradare a solului influențează, de asemenea, fertilitatea solului și disponibilitatea nutrienților pentru plante. Înțelegerea acestor procese și interacțiuni este esențială pentru optimizarea disponibilității nutrienților din plante și minimizarea pierderilor de nutrienți în mediu. Pe măsură ce plantele sunt îndepărtate dintr-un câmp sau sedimentele din sol sunt transportate, nutrienții din sol sunt epuizați. Aprovizionarea cu nutrienți a solului depinde de capacitatea solurilor de a amortiza pierderile de nutrienți prin îndepărtarea culturilor. 

Read More

Planul de fertilizare – instrument de gestionare şi control a folosirii îngrăşămintelor

image

Principiile unei fertilizări rationale

Îndepărtarea nutrienţilor din sol prin absorbţia lor în plantă, prin levigare sau prin alte procese ce ţin de dinamica naturală a solurilor, atrag după ele diminuarea conţinuturilor de forme mobile ale elementelor nutritive şi declinul treptat al capacităţii de producţie a solurilor. Din aceasta cauza este absolut necesar compensarea prin aplicarea de îngrăşăminte minerale şi organice, atât a consumului cu recoltele cât şi a scăderii mobilităţii nutrienţilor prin procese naturale (adsorbţie, fixare, imobilizare în substanţe humice, ş.a.) (Borlan ş.a., 1994).

Trebuie conştientizat de fiecare producător agricol faptul că folosirea îngrăşămintelor pentru realizarea unor producţii profitabile trebuie făcută pe baza unor previziuni realiste, care să ţină cont de condiţiile pedoclimatice locale, de potenţialul productiv al culturilor şi nivelul tehnologic al unităţii agricole.

Read More

Dă-i pământului ce-i trebuie cu precizie și după cum este necesar!

image

Procesele digitalizate și automatizate devin din ce în ce mai importante în fermele moderne. Metodele de interpretare automată a imaginilor (viziune automată) joacă un rol cheie aici. Printre altele, acestea pot fi utilizate pentru o varietate de aplicații agricole de precizie.

Pentru a rămâne competitivi, fermierii trebuie să-și optimizeze procesele cu valoare adăugată și să le facă mai eficiente. Tehnologiile digitale moderne care sunt utilizate pentru automatizarea inteligentă a fluxurilor de lucru și adaptarea acestora la condițiile reale (cunoscute sub numele de agricultură inteligentă) oferă suport practic. Interpretarea automată a imaginilor (viziunea automată) câștigă o importanță tot mai mare în acest context. Provenind din aplicații industriale, acum este utilizat din ce în ce mai mult în agricultură.

Tehnologia constă din două componente principale: hardware și software. Hardware se referă la ceea ce este cunoscut sub numele de dispozitive de generare de imagini, cum ar fi camere de luat vederi, scanere și senzori, care captează mai întâi o cantitate mare de date digitale de imagine din scenarii specifice proceselor de producție agricolă. Aceste informații sunt apoi procesate de software-ul de interpretare automată a imaginilor și puse la dispoziție pentru aplicații adecvate. De exemplu, sistemul este capabil să recunoască automat obiecte și situații specifice numai pe baza caracteristicilor vizuale.

Read More